Cum a încercat Gazprom să-și salveze firmele din România de la sancțiunile internaționale. Reacția autorităților de la București

Deși rușii au încercat să evite sancțiunile prin transferarea activelor, ANAF le-a zădărnicit planurile și i-au împins spre faliment.

Au cumpărat o societate de la un fost ministru moldovean

Gazprom a intrat în România în anul 2013, când Gazpromneft Marine Bunker LLC din Federația Rusă a cumpărat de la firma Unicom din Constanța (deținută de Constantin Iavorski, fost ministru al energiei în Republica Moldova) compania Marine Bunker Balkan (înființată în 2011) din Constanța.  

Societatea, care desfășura activități de bunkeraj în Marea Neagră (adică de alimentare a navelor cu combustibil), este redenumită de ruși Gazpromneft Marine Bunker Balkan. 

În 2020, în firma constănțeană se asociază o altă firmă a Gazprom (cu doar 0,0229%), GPN – Proiect Ltd.

Un an mai târziu, acționarii ruși hotărăsc să divizeze Gazpromneft Marine Bunker Balkan transferând o parte din active către nou înființata Balkan Marine Bunker Assets, firmă fondată în același an de GPN Foreign Assets Management LLC din Sankt Petersburg (deținută tot de Gazprom).

ANAF a confiscat un milion de euro

Începând cu anul 2014, după ocuparea ilegală a Crimeei, impunerea primelor sancțiuni internaționale împotriva Rusiei și implicit împotriva Gazpromului, i-au împins pe ruși să procedeze asemănător și în alte țări în care activează.

Recomandări

Ce companii au cele mai multe procese cu Fiscul. Băncile conduc topul general, firmele de stat și cele românești sunt cele mai date în judecată de ANAF | ANALIZĂ

Transferul a constat în tancul petrolier Unicom 3, barja deltaOil și a echipamentelor aferente celor două nave. Valoarea de piață a acestor active a fost de peste 4,5 milioane de lei.

În schimbul activelor, Balkan Marine Bunker Assets a emis părți sociale care au intrat în posesia acționarilor Gazpromneft Marine Bunker Balkan. 

Ulterior, în februarie 2022, asociații ruși Gazpromneft Marine Bunker LLC și GPN – Proiect LTD au vândut aceleași părți sociale către cea mai nou intrată companie rusească în combinație, GPN Foreign Assets Management LLC.

Acest ping-pong a avut rolul de a pune cumva la adăpost activele din România, fiind mutate pe o entitate rusească înființată mai recent.

Imediat după ce Rusia a invadat Ucraina, în martie 2022, ANAF a confiscat de la firmele Gazpromului din Constanța un milion de euro.

Decizia ANAF a avut la bază transferul de patrimoniu între firmele patronate de ruși, acțiune considerată interzisă în contextul sancțiunilor impuse împotriva Kremlinului și a firmelor în care statul rus este acționar, deci și al firmelor Gazprom.

În urma controlului, ANAF Antifraudă a dispus aplicarea unei amenzi contravenționale de 30.000 de lei, precum și confiscarea sumei de peste 4,5 milioane de lei, reprezentând valoarea de piață a activelor transferate. Ambele societăți românești ale Gazpromneft au contestat imediat în justiție amenda și confiscarea, cerând restituirea banilor. 

Recomandări

Nava scufundată lângă Sfântu Gheorghe ar fi fost lovită de un alt vas într-o zonă „sensibilă”, susține șeful Sindicatului Liber al Navigatorilor

În apărarea lor, rușii interpretează că expresia „valori mobiliare” din sancțiunile UE în baza cărora li s-au confiscat bani se referă la acțiuni listate la burse, nu la orice fel de titluri de participare. Ei au argumentat că niciuna dintre firmele implicate în transfer nu este listată pe vreo piață de capital.

După ce într-o primă instanță argumentele le-au fost respinse, au urmat mai multe termene. La ultima ședință de la Tribunalul Constanța, dată pe 26 aprilie, instanța să respins plângerea formulată de Balkan Marine Bunker Assets prin care solicita repunerea în situaţia anterioară și restituirea amenzii ca neîntemeiată, cu drept de apel în termen de 30 de zile. 

În celălalt proces deschis de Gazpromneft Marine Bunker Balkan împotriva ANAF judecătorii de la Tribunalul Constanța au amânat pronunțarea pentru luna mai.

Între timp, la masa credală s-au adunat mai multe entități care au de recuperat de la firmele patronate de ruși sume importante de bani.

Foto: Shutterstock

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro